Colegiul uninominal 8 Timiş  are în componenţă oraşul  Jimbolia şi comunele: Comloşu Mare, Lenauheim, Iecea Mare, Cărpiniş, Biled, Satchinez, Dudeştii Noi, Sânandrei, Orţişoara, Dumbraviţa şi Giarmata.

JIMBOLIA

Prima localitate  întâlnită de turiştii care vin din sud -vestul României pe ruta Belgrad- Kikinda este  oraşul Jimbolia. Accesul în Jimbolia se poate face pe şosea, pe drumul naţional DN59A, fiind amplasat la 43 km de Timişoara şi 130 de kilometri de Belgrad. O altă poartă de acces în Jimbolia este în partea de nord, drumul naţional 59C care face legătura cu oraşul Sânnicolau Mare şi Vama Cenad şi mai departe cu Budapesta, capitala Ungariei, aflată la o distanţă de 272 de kilometri.  Localitatea Jimbolia a fost atestată documentar în 1332 şi istoria sa de aproape 700 de ani  a fost marcată de numeroase evenimente sociale, politice, culturale şi economice. Cele mai importante repere  sunt:

-1766 – colonizarea zonei ordonată de  împărăteasa Maria Tereza  cu  ţărani săraci din landurile de est ale Germaniei;

-1857 – darea în folosinţă a primei căi ferate publice din România pe ruta  Jimbolia - Timişoara,

-1872 -  înfiinţarea “Asociaţiei agricultorilor” din Jimbolia – prima de acest fel din Banat.

De-a lungul timpului, cele mai mari personalităţi ale oraşului au fost:

- pictorul şvab, Stefan Jager, care în Jimbolia  a creat cea mai mare parte a operelor sale;

- poetul Peter Jung, autorul a peste 10.000 de poezii şi a sute de articole de publicistică;

- muzicienii Emmerich Bartzer, Nikolaus Maser, Mathias Svoboda;

-doctorul Karl Diel, medic chirurg, director al Spitalului din Jimbolia care a efectuat peste 50.000 de intervenţii şi operaţii.

JIMBOLIA, astăzi

Ceea ce te surprinde în oraşul Jimbolia este asemănarea lui cu micile oraşe din Grecia sau Italia. Centrul cochet, terasele scoase la stradă, verdeaţa bogata din jur, comportarea  chelnerilor şi amabilitatea locuitorilor îţi creează un sentiment de tihnă, confort şi apropiere neântâlnit în altă parte. Aici fiecare este prieten cu toată lumea şi toată lumea este prietenă cu fiecare. Deşi sunt patru-cinci etnii diferite nu au fost mari  scandaluri între unguri şi români, români şi nemţi, nemţi şi sârbi. Puradeii ţiganilor mai sparg câteodată geamurile vreunei babe, româncă sau unguroaică, nu are importanţă, piatra nu alege, fiindcă nu are origine etnică, dar în rest e linişte. N-au fost crime care să cutremure comunitatea locală, n-au fost  jafuri care să sperie locuitorii, nu au fost accidente cu morţi şi răniţi. În toată Jimbolia este un singur semafor. Maşinile, puţine la număr aşteaptă cuminţi să treacă întâi bicicliştii. Fiindcă trebuie spus în oraşul Jimbolia sunt mai multe biciclete decât maşini. Toată lumea de la vlădică până la opincă circula pe bicicletă. Se spune că Jimbolia deţine recordul pe ţară la numărul de biciclete pe cap de locuitor, dar, aceasta este totuşi o informaţie neverificată fiindcă nimeni nu a stat să le numere. Traficul auto şi ciclistic din Jimbolia se poate vedea aici.

Locuitorii sunt peste 11.000 în 3500 de locuinţe. Populaţia activă munceşte la

Mai multe informaţii la :  http://www.jimbolia.ro

Începând din 1997, Casa de Cultură organizează Zilele jimboliene, o manifestare artistică de amploare ce cuprinde: concerte folclorice, rock şi pop; expoziţii, lansări de carte, simpozioane pe diferite teme etc. Anul acesta are următorul program vizibil aici.

COMLOŞU MARE

Comuna Comloşu Mare este considerată una dintre cele mai vechi şi mai mari localităţi din judeţul Timiş,fiind situată la 3 km distanţă de graniţa cu Serbia cuprinzând trei localităţi: Comloşu Mic, Lunga şi centrul – Comloşu Mare. Se localizează la o distanţă de 60 de km de municipiul Timişoara, la 34 de km de localitatea Sânnicolau Mare şi la 14 km distanţă de localităţile Jimbolia şi Kikinda (Serbia), fiind străbătută de  drumul naţional DN59C Jimbolia – Sânnicolau Mare. Suprafaţa totală a comunei este de 9895 ha. Teritoriul intravilan însumează per total comună 663.22 ha, din care localităţii Comloşu Mare îi revine 441.95 ha, Comloşului Mic – 173.95 ha, iar satului Lunga – 47.32 ha. Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 este cu un total de 5054 persoane, din care 2482 bărbaţi şi 2572 femei. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 era de 1672. Prima atestare documentară a localitaţii Comloşu Mare are loc în anul 1446, şi încă de atunci şi până în prezent au avut loc numeroase evenimente, atât culturale şi politice cât şi social – economice. Cele mai importante dintre acestea fiind:

- 1734 a început aşezarea oltenilor în localitate;

- 1781 au avut loc colonizările de familii germane originare din Luxemburg;

De-a lungul timpului, cele mai importante personalităţi ale localităţii au fost:

- Iulian Grozescu, poet si publicist;

- Ion Iancu, dirijor;

- William Totok si Hans Diplich, scriitori de limbă germană.

CĂRPINIŞ

Cărpinişul este una dintre cele mai mari comune ale judeţului Timiş, se situează pe DN 59A la o distanţa de 27,9 km de municipiul Timişoara şi 15,3 km de Jimbolia, oraşul cel mai apropiat. Are staţie CFR la linia Timişoara – Jimbolia şi totodată porneşte şi linia Cărpiniş – Ionel (Iohanisfeld). Localitatea Cărpiniş are un rol polarizator, de servire şi influenţare a satelor din jur, cu funcţii agro – industriale, având şi o clară evoluţie urbană. Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 are un total de 5156 de persoane, din care bărbaţi 2516 şi 2640 femei.Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 era de 1426.Cărpinişul are două sate componente şi anume Cărpiniş şi Iecea Mică.

SATCHINEZ

Satchinez se situează în nordul judeţului Timiş, la o distanţă de 25 de km faţa de municipiul Timişoara, pe ruta  Timişoara – Dudeştii Noi, iar 36,5 km pe ruta Sânandrei-Carani-Calacea, localitatea având staţie proprie la linia Timişoara – Valcani. În 1332 are loc prima atestare documentară, localitatea aparţinând  judeţului Cenad. În 1786 au loc colonizări cu populaţie germană. Comuna Satchinez se întinde pe o suprafaţă de 11098 ha, din care 9951 ha reprezintă terenul agricol. În componenţa acestui teritoriu  administrativ se regăsesc localităţile Satchinez, Bărăteaz şi Hodoni. Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 are un total de 4.751 persoane, din care 2.343 bărbaţi şi 2.408 femei, iar numărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 era de 1.534. În luncile inundabile datorită cursurilor de apa divagante, se găsesc o serie de bălţi si mlaştini cu o vegetaţie ierboasă dezvoltată, în special în perimetrul luncii pârâului Apa Mare, declarate rezervaţie naturală ornitologică, zonă care protejează un habitat specific pentru fauna acvatică. Personalitaţi ale localitaţii Satchinez:

Emanuil Ungureanu – avocat şi filantrop;

Martin Roos – episcop romano-catolic de Timişoara;

Vicenţiu Babeş – avocat, profesor, publicist şi om politic, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor din Transilvania, tatăl savantului-medic Victor Babeş.

DUDEŞTII NOI

Dudeştii Noi se găseşte în judeţul Timiş la 13 km nord-vest de municipiul Timişoara. La sud de localitate trece drumul naţional DN6 Timişoara-Cenad, precum şi calea ferată Timişoara-Sânnicolau Mare cu halta Dudeştii Noi. Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 are un total de 2657 persoane, din care 1338 bărbaţi şi 1319 femei.

- 1333 are loc prima atestare documentară a localităţii;

-1873 este creată prima Primărie a localităţii, iar în acelaşi an este aleasă şi prima administraţie prin vot secret;

- 1950 se înfiinţează Cooperativa Agricolă de Producţie;

- 1968 comuna Beşenova Nouă este desfiinţată prin Legea 2/1968 localitatea fiind arondată comunei Becicherecu Mic sub noua denumire de Dudeştii Noi;

- anii ’70 are loc primul mare val de emigrări a etnicilor germani.

LENAUHEIM

Lenauheim este o comună din vestul judeţului Timiş, fiind localizată la 45 km distanţă de municipiul Timişoara. A purtat denumirea oficială de Csatad până în anul 1926, an în care i-a fost schimbat numele în Lenauheim, în cinstea poetului Nikolaus Lenau, care s-a născut în această localitate. În componenţa comunei intră trei sate şi anume: Lenauheim care este şi reşedinţa comunei, Bulgăruş şi Grabaţ. Populaţia stabilă are un total de 5656 persoane, din care 2904 bărbaţi si 2952 femei, numărul de locuinţe fiind de 1970.

-1482 prima atestare documentară;

-1932 a fost înfiinţată Casa Memorială „Nikolaus Lenau”.

ORŢIŞOARA

Orţişoara este o comună situată în partea de nord a judeţului Timiş, pe drumul naţional DN 69, localizânduse la 24 km de municipiul Timişoara şi la o distanţă de 24 km faţa de municipiul Arad. Are staţie CFR proprie la linia Timişoara-Arad. Satele aparţinătoare comunei Orţişoara sunt: Calacea, Corneşti, Seceani. Această localitate are un total de 4093 persoane, din care 1970 bărbaţi şi 2123 femei, cu un număr total de 1558 locuinţe.

-1318 are loc prima atestare documentară;

-1783-1785 localitatea este colonizată cu familii germane;

-1785 purta denumirea de Orczydorf, după numele lui Ladislau Baroni Orczy;

-1929 primeşte numele de Orţişoara.

SÂNANDREI

Localitatea Sânandrei este o comună din judeţul Timiş, şi se găseşte la o distanţă de  12 km la nord de municipiul Timişoara. Este străbătută de drumul judeţean D.J.692, care la 4 km spre sud se leagă de drumul naţional DN69 Timişoara-Arad.Comuna Sânandrei are trei sate componente şi anume: Sânandrei, Carani şi Covaci. Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 este de 5874 persoane, din care 3022 bărbaţi si 2852 femei, iar la 31 decembrie 2007 cu un număr total de 1812 locuinţe.

- 1230 localitatea este atestată documentar;

- 1784-1749 au loc colonizări cu familii  germane.

BILED

Localitatea Biled este o comună din judeţul Timiş, situată la 27 km de municipiul Timişoara, fiind traversată pe axa est-vest de drumul naţional DN6, care leagă Timişoara de Sânnicolau Mare şi vama Cenad, iar pe axa nord-sud este traversat de drumul judeţean DJ693 Orţişoara- Cărpiniş. Comuna Biled se întinde pe o suprafaţa de 10651 ha, din care 9746 ha reprezintă terenul agricol. Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 are un total de 3668 persoane, din care 1821 bărbaţi şi 1847 femei, cu un număr total al locuinţelor de 1147.

-1462 localitatea este atestată documentar;

-1562 devine proprietate regală;

- 1765 au loc colonizări cu familii germane.